Consiliul JAI se reunește joi, pentru prima dată în acest an. Pe lista priorităților nu se regăsește aderarea României și a Bulgariei la Schengen, respinsă pe 8 decembrie 2022.
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) se reuneşte joi, după preluarea președinției de către Suedia, timp de un semestru. Nici pe lista COREPER (Comitetului reprezentanţilor permanenţi pe lângă Uniunea Europeană) nu se regăsește extinderea spațiului Schengen, deși agenda provizorie putea suferi modificări.
Conform Anitta Hipper, purtătoarea de cuvânt pentru afaceri interne a Comisiei Europene; România și Bulgaria îndeplinesc toate criteriile necesare pentru aderare, din anul 2011. Includerea acestora în Schengen rămâne o prioritate însă, pentru Comisia Europeană.
Comisia Europeană privilegiază extinderea Schengen
„Comisia Europeană rămâne în legătură strânsă cu preşedinţia Consiliului pentru a aborda extinderea Schengen. Comisia continuă să fie pregătită pentru a sprijini activ preşedinţia, astfel încât o decizie să poată fi luată în 2023 atât pentru România, cât şi pentru Bulgaria. Poziţia Comisiei este clară: aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen rămâne o prioritate. Ele îndeplinesc toate criteriile începând din 2011. Misiunile de informare din octombrie şi o misiune complementară de informare în noiembrie 2022, au consolidat disponibilitatea ambelor ţări.”
Pe agenda Consiliului JAI, la activitățile fără caracter legislativ, se regăsesc: „Situaţia generală a spaţiului Schengen” (Funcţionarea spaţiului Schengen şi viitorul politicii privind vizele) şi „Intrarea în funcţiune a Sistemului de Informaţii Schengen (SIS) consolidat”.
Ultima reuniune a JAI a avut loc în decembrie, când cele două țări din Balcani au fost respinse, acceptată în Schengen doar Croația. Opoziția față de cele două state a venit din partea Austriei și a Olandei.
Olanda a justificat decizia prin faptul că Bulgaria nu este pregătită pentru a adera la Schengen. Austria a susținut că extinderea spațiului Schengen, cuprinzând cele două state nu ar fi funcțional. Ministrul de interne Gerhard Karner, a declarat că în Austria au ajuns peste 100.000 de migranţi sau solicitanţi de azil, dintre care circa 75.000 nu fuseseră încă înregistraţi. A justificat acest lucru prin faptul că cei neînregistrați ar veni prin România și Bulgaria.
Sursă: monitorulcj.ro
