Când aud croncănitul stolurilor de ciori dimineața, mă gândesc că nu mai are rost să-mi fac cafeaua.

Penele negre pe care mi le lasă pe balcon mi-au dat mereu impresia că moartea va veni pe spatele unui monstru înaripat, cu cioc ascuțit și gheare care îmi va reteza gâtul înainte să apuc să mă spăl pe față.

Gândul că aș putea muri in pijamale anoste gri m-a incantat dintotdeauna, că-n fiecare dimineață mă trezesc numărându-mi anii, și când mă uit în buletin, tot încerc să mă vizualizez în sicriu înainte să fiu nevoită să încep să mă vopsesc de nevoie.

Când ești mort, fluidele și gazele din corp ies din tine prin toții porii, lăsând pete maronii peste tot. Așa a fost creat giulgiul mortuar al lui Iisus. Vreau și eu unul.

E greu să îți imaginezi propria înmormântare, mai ales că nu poți să pregătești invitațiile din timp și nici nu poți să îl rogi pe preot să stropească coliva cu băutura ta spirtoasă preferata.

Înmormântarea e o paradă. Când eram mică, mergând cu mama de mână în spatele morților, vedeam totul ca pe un carnaval anost.

Cadavrul e mascota, flori călcate în picioare, clinchetul monedelor în timp ce sunt aruncate pe asfalt, plânsul unanim care trece pe toate străzile pe care călcase mortul vreodată. Toată lumea se închină și oftează în același timp, toți spun „A fost un om bun” și pleacă.

Mama îmi spunea că am probleme. Îmi spunea”ar fi bine să treci mâine pe la psihologul școlii” Psihologul mi-a spus că nu e nimic amuzant legat de moarte, dar eu nu vedeam moartea ca pe ceva amuzant, ci stadiul în care am ajuns noi să o aducem.

Cred în fantome pentru că vreau să îmi văd înmormântarea și să îi bântui pe toți cei care n-ar fi trebuit să vină.

Când ești mort, nu mai trebuie să te informetezi ca să nu te îngrași, nu mai trebuie să îți auzi prietenii cum se ceartă, nu mai trebuie să plătești chirie și nici să socializezi.

Moartea e în vârtejul stolului de ciori. O văd în fiecare dimineață, de câteva săptămâni încoace – tăcută, plictisitoare, nu bea cafea și nu se uită niciodată la meteo.

Autor: Raicu Anca-Iulia

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here